Iubind torential (V)

Paul era acum şi al meu, astfel că împreună cu tatăl lui i-am clădit un carusel în care să urce de fiecare dată când dorea să se desprindă de noi şi să viziteze singur bâlciul vieţii.

I-am fost acoperiş în faţa tuturor balaurilor din poveşti. I-am  ţesut cele mai frumoase aripi şi am călătorit cu el pe tărâmurile tuturor oamenilor fericiţi şi nefericiţi.

I-am simţit toate zbaterile şi i-am iubit stângăciile.

Aveam deja treizeci şi doi de ani.

Iubeam un bărbat minunat, aveam o familie şi o viaţă de trăit.

Însă când făceam bilanţul împlinirilor, ştiam că îmi lipseşte ceva.

Încă un suflet de om care să mă fericească.

Încă un copil. Vroiam să îi port în pântec o fetiţă cu ochii lui şi mâinile mele. Să îmi înşusesc cuvântul „mamă” şi să îl ştiu rostit de silabele abia gângurite de pruncul nostru plămădit din dragoste…

Imagine

Anunțuri

2 gânduri despre „Iubind torential (V)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s