Pantec fericit

Un copil e o binecuvântare, o încununare a două suflete ce au habitat unul într-altul o perioadă lungă de timp sau, în unele cazuri, o eternitate.

E miez de dragoste cioplit în trup de înger. E strop de fericire ce picură pe tine şi te încremeneşte într-un zâmbet.

El coboară în viaţa ta când pântecul ţi-e învelit în armonie. Când deasupra lui veghează o inimă antrenată-n dragoste paternă şi când tu ştii să îţi înşuseşti cuvântul „mamă”.

Când vrei să colinzi cotloanele eternităţii pe buzele pruncului tău ce într-o zi va fi om mare.

Până atunci iubeşte-l cu gândul şi nu îl aduce pe pământ dintr-o întâmplare, pe un drum bătătorit. Aştearnă-i în cale cununi de vise şi talente de zahăr şi aşteaptă-l.

Aşează-te în aşteptare până când el îşi va dori să îţi fie prunc.

 

Imagine

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s